În argumentele nedeductive, concluzia decurge în mod probabil din premise. (Ex.: Sunt urme de pantofi de mărimea 42 pe podea. Alex poartă mărimea 42 la pantofi. Prin urmare, probabil că Alex a trecut prin cameră.) Ele pot fi recunoscute după cuvintele: improbabil, plauzibil, probabil, destul de probabil.
Argumentele matematice sunt deductive. Excepţie fac argumentele statistice.
Argumentele din definiţie sunt deductive. (Ex.: Animalul din faţa noastră este mic, are părul sur, este din familia calului şi mai mic decât acesta, şi este folosit ca animal de tracţiune şi povară. Prin urmare, este un măgar.
Argumentele deductive se împart în două categorii:
- valide: dacă premisele sunt adevărate, atunci şi concluzia este adevărată.
- nevalide: este posibil ca premisele să fie adevărate, dar concluzia să fie falsă.
Argumentele nedeductive pot fi:
- tari;
- slabe.
Un argument slab este un argument nedeductiv în care, dacă premisele sunt adevărate, atunci concluzia este cu o mică probabilitate adevărată, sau chiar probabil falsă.
Argumentele nedeductive admit grade de validitate, pe cînd cele deductive nu pot decît să fie valide sau nevalide.
Despre un argument nedeductiv care este tare şi are premisele adevărate se spune că este un argument confirmator. Dacă cel puţin una din aceste două condiţii nu este îndeplinită, atunci argumentul respectiv este neconfirmator.
Argumentele deductive valide şi cele nedeductive tari se numesc argumente logice corecte.
Argumentele deductive nevalide şi cele nedeductive slabe se numesc argumente logice incorecte.
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergeresper sa ma ajute la tema:)))
RăspundețiȘtergereCele deductive pot fi de asemenea mediate si imediate, nu doar valide si nevalide :)
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergere