Legea Simpatiei

Vom accepta mult mai uşor o cerere dacă aceasta este făcută de un prieten sau de o persoană pe care o cunoaştem. Dacă însă cererea vine din partea unui necunoscut, vom fi influenţaţi de cât de plăcută sau antipatică ni se pare acea persoană în a alege dacă îndeplinim cererea sau nu.

1. Aspectul fizic. Persoanele frumoase (bărbaţi sau femei) ni se par mai inteligente, mai de încredere, mai capabile şi chiar mai cinstite decât persoanele care au o înfăţişare obişnuită (politicienii care arată bine au şanse mai mari de a câştiga alegerile, indiferent de realelele lor capacităţi).
2. Asemănarea. Avem tendinţa de a accepta mai uşor cererile persoanelor cu care ne asemănăm.
3. Complimentele. Sunt tentaţi să credem, fără să stăm pe gânduri, toate laudele, indiferent de persoana care ni le face, chiar şi atunci când sunt false şi când scopul lor este de a obţine ceva de la noi.
4. Cooperarea. Apreciem mai mult pe cineva şi suntem mai dispuşi să-l ascultăm dacă avem convingerea că lucrează împreună cu noi la atingerea unui scop (politicienii care conving masele că sunt alături de ei în a depăşi "crizele" economice).
5. Asocierea de idei. Asociem persoanele care ne aduc veştile cu starea provocată de veştile propriu-zise (vom privi mereu cu antipatie pe cineva care ne aduce veşti proaste şi cu simpatie pe cineva care ne aduce veşti bune).

Cea mai simplă metodă de contracarare este să ne păstrăm atenţia asupra fondului (esenţei) problemei despre care este vorba, ignorând asocierile artificiale (şi false).